O săptămână de neuitat: tabăra de fotografie de la Izverna din 2015

În Isverna e o casă îmbrăcată în lespezi verzi, cu podele de lemn, grădină mare și bucătărie de vară. Loc de corturi nu mai zic, avem suficient, așa că ridicăm trei, să aibă vântul ce să bată și ploaia ce să picure.

Cerul e atât de aproape și de curat aici când e senin, încât e păcat de Calea Lactee să nu încerci o fotografie – două. E mai greu cu trepiedul și focusul, dar ne străduim. Doi prunișori dezbrăcați de vremea rea ne țin la firul ierbii în încercarea de a proiecta galaxia pe senzor și înghețăm ca niște țurțuri, sperând la un final care să ne bucure.

Crovurile, deși încă văratice, ne usucă pielea și buzele, ne crapă mâinile și ne salută din crengile bătrânilor stejari și fagi care s-au cocârjat de atâta vreme rea. Crovurile sunt din pietre ascuțite și povârnișuri rotunjite, din căldări gălbui și ferigi ruginii, cerul e albastru, dar norii se ivesc odată cu înserarea. Ciobănița își conduce turma cu fiul ei, o șopârlă traversează un bolovan, o pasăre răpitoare dă ocol unui copac, copiii se zgribulesc, soarele se întoarce pe toate părțile. O zi excelentă de fotografiat, în care blondul cu ochi albaștri își câștigă renumele de fotograful copăceilor. și când îi spuneam ce minunați sunt strămoșii pe acolo nu cred că îmi dădea crezare!

Să vedeți voi cum bagă fierarul mâna în jar încins, cum întoarce fierul înroșit și cum îl potolește în apă rece, cum îl îndoaie pe nicovală și face să sară scântei! Mâini mari și puternice are omul acesta care ține în frâu meșteșugul fierăriei. Are și ucenic pe fiul său, dar încă mai face potcoave și topoare nea Ion, “underground”-ul fierăriei din Isverna, cum îi spune Matei.

Și știți voi ce mai e bun și frumos acolo? Pâinea la țest, mămăliga la ceaun și ciorba de cartofi fiartă ușurel în oală de pământ. Toate din produse brute, de acolo din sat, cernute la moară cu apă sau scoase din pământul cel roditor. Izverna e sat bogat din câte mi-am dat seama. încă puțin și cazanele de țuică o să duduie, la fel ca ceaunele cu magiun. Piersicile de-abia acum se coc acolo, iar curțile și holdele sunt pline de dovleci portocalii.

Oamenii sunt darnici în Isverna: bună a fost plăcinta cu brânză de la Mama Domnica și frumoase potcoavele primite de copii de la fierar. Biserica din Selistea, unde ne-am dus imbractati cu ii de sărbătoarea Sfintei Mării, are un slujitor tânăr care ne-a trecut pragul cerdacului în ultima seară pentru a privi împreună selecția de fotografii realizate în acea săptămână.

Au fost zile de sărbătoare, Anele și Măriile fiind cele mai răsfățate, așa că am uitat că a mai și plouat la Isverna. Zilele au zburat. Ca de fiecare data, cu toții am învățat lucruri în plus. Ne-am întors mai împliniți și dornici de a fotografia și a începe noi proiecte.

Ana Neacșa

  •  
  •  
  •  
  •  
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *